Pizza la ţest

Această reţetă de pizza este deosebită datorită modului inedit de coacere care conferă blatului o consistenţă crocantă şi pufoasă în acelaşi timp, aşa cum ar trebui să iasă un blat de pizza. Sunt foarte mândru că am găsit această metodă mai puţin uzuală de a coace pizza, e cel mai reuşit blat pe care l-am obţinut până acum.

Ţestul este  întâlnit în zona Banatului montan, sau cel puţin în anumite localităţi bănăţene. În DEX, ţestul este definit ca fiind: 

ȚÉST ~uri n. 1) Capac în formă de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă la copt pe vatra încinsă.

Aş mai avea de adăugat faptul că ţestul este din fontă şi pe lângă coacerea pâinii (pe frunze de nuc sau de varză) şi a plăcintelor, la noi mai era folosit şi la prepararea fripturilor.

Pentru aluat avem nevoie de:

250 ml apă călduţă 

2-3 Lg ulei de măsline 

1 lg de sare 

puţin zahăr

500 gr făină 

25 gr de drojdie proaspătă

Pentru frământat, ingredientele le-am adăugat în maşina de pâine în ordinea scrisă mai sus. 

Pentru topping am folosit:

roşii pasate aromate cu busuioc şi oregano

jambon afumat

salam uscat

mozarella

porumb dulce

ardei murat şi măsline fără sâmburi

Aluatul l-am lăsat  la crescut până şi-a dublat volumul. Se modelează două blaturi direct în tavă peste care punem sosul de roşii, aranjăm jambonul, salamul şi presărăm mozarella rasă. Aruncăm pe deasupra nişte porumb, măsline şi fâşii de ardei.

Între timp facem focul pe vatră de cărămidă iar când lemnele sunt aproape arse le tragem la o parte, aşezăm tava şi o acoperim cu ţestul, jarul îl punem pe ţest după care coacem pizza pentru 20 min.

Pe cea de-a doua pizza o coacem 15min deoarece vatra e deja incălzită. Timpii de coacere sunt orientativi în funcţie de cantitatea de jar şi temperatura vetrei.

Dacă găsiţi un ţest uitat printr-un colţ de pod cred că e timpul să-l resuscitaţi, aşa cum am făcut şi eu. Merită!

Crăciun fericit tuturor!